Gastrita (afecțiuni medicale)

Ce este gastrita?

Gastrita este definita ca un proces inflamator, o iritatie sau o eroziune a mucoasei gastrice, fenomene ce pot fi declansate de numerosi factori. Gastrita poate fi clasificata ca si gasrita acuta, gastrita cronica si gastrita reactiva.

Tipuri de gastrita

Gastrita acuta

Gastrita acuta este o inflamatie temporara a mucoasei stomacului, cauzata de stresul exercitat asupra mucoasei gastrice, manifestandu-se prin simptome hemoragice sau nehemoragice. Aceasta afectiune se poate dezvolta in urma actiunii diferitilor factori precum uremie, ischemie, soc, agenti corozivi, medicamente, radiatii, traumatisme, arsuri severe, sepsis sau reflux alcalino-biliar. Anumite infectii, cum ar fi enterovirusurile, pot provoca, de asemenea, un episod autolimitat de gastrita. Gastrita acuta poate rezulta in urma secretiei de mucus gastric, in urma ruperii barierei mucoase sau in urma reducerii fluxului sanguin al mucoasei, in functie de cauza subiacenta.

Gastrita cronica

Gastrita cronica este de doua tipuri: atrofica si nonatrofica. 
Cauza principala a gastritei cronice este o infectie cu Helicobacter pylori, care incepe de obicei sub forma unei gastrite nonatrofica. Forma nonatrofica a gastritei cronice poate evolua spre atrofie fara tratament. Cea mai frecventa cauza a gastritei cronice atrofice este gastrita autoimuna, desi etiologia ramane neclara. Gastrita autoimuna se manifesta printr-o inflamatie cronica insotita de gastrita atrofica severa, impreuna cu prezenta autoanticorpilor impotriva celulelor parietale sau a factorului intrinsec. Cu toate acestea, nu este clar daca gastrita autoimuna este o tulburare independenta sau daca o infectie cu Helicobacter pylori declanseaza raspunsul autoimun la persoanele susceptibile.

Gastrita reactiva

Gastrita reactiva sau gastropatia are la baza numerosi factori cauzali comuni cu cei ai gastritei acute. Gastrita reactiva poate fi cauzata de anumite medicamente, consumul de alcool, expunerea la radiatii si de refluxul biliar. Acesti agenti cauzali duc la leziuni histologice ale mucoasei caracterizate prin inflamatie de grad scazut a mucoasei gastrice. Desi de obicei asimptomatice, acestea sunt evidentiate prin endoscopie, prezentand adesea eroziuni sau ulcere multiple fara semne de modificari atrofice.

Care sunt cauzele gastritei?

Gastrita infectioasa este cel mai frecvent atribuita Helicobacter pylori. Alte tipuri de gastrita infectioasa includ gastrita flegmonoasa (cauzata de bacterii piogene), gastrita micobacteriana (cauzata de Mycobacterium tuberculosis), gastrita sifilitica, gastrita virala (cauzata de Citomegalovirus si virusul Herpes simplex), gastrita parazita (cauzata de Anisaptoisporkis, Giardia, Toxoplasma si Schistosoma) si gastrita fungica (cauzata de Candida, Aspergillus, Mucor, Coccidioides, Histoplasma, Cryptococcus neoformans, Pneumocystis carinii si Torulopsis glabrata).

Gastrita granulomatoasa este o gastrita speciala observata la pacientii cu Boala Crohn si sarcoidoza. Gastrita limfocitara, gastrita colagenoasa si gastrita eozinofila sunt subtipuri speciale de gastrita cu etiologii neclare. Gastrita limfocitara si colagenoasa au fost asociate cu boala celiaca, in timp ce gastrita eozinofila are o legatura puternica cu afectiunile atopice si cu alergenii alimentari.

Clasificarea gastritei pe baza factorilor etiologici (conform Conferintei de la Kyoto, 2015) este urmatoarea:
■ Gastrita autoimuna
■ Gastrita infectioasa
- Gastrita flegmonoasa
- Gastrita bacteriana indusa de Helicobacter pylori, enterococic sau micobacterian
- Gastrita virala indusa de Citomegolovirus, enteroviral
- Gastrita fungica
- Gastrita parazitara: anisakiaza gastrica, Cryptosporidium, Strongyloides stercoralis gastric
■ Gastrita din cauza altor boli: Boala Crohn, sarcoidoza, vasculita
■ Gastrita din cauze externe: alcoolism, radiatii, produse chimice
■ Gastrita speciala
- Gastrita alergica
- Gastrita datorata refluxului biliar
- Gastrita limfocitara
- Boala Menetrier
- Gastrita eozinofila 

Cele mai frecvente cauze ale gastritei pot fi:

■ infectiile bacteriene cu Helicobacter pylori

■ tratamentul de lunga durata cu medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (aspirina, ibuprofen, naproxen, etc.)

■ consumul cronic de alcool

■ stresul accentuat

■ infecția cu virusul imunodeficientei umane (HIV)

■ boala Crohn 

■ infectiile parazitare

Care sunt simptomele gastritei?

Gastrita acuta se poate manifesta printr-un debut brusc de durere epigastrica, balonare, greata si varsaturi. 
Gastrita cronica asociata cu Helicobacter pylori poate ramane asimptomatica si poate evolua treptat spre alte complicatii, una dintre acestea fiind cancerul gastric.

Cele mai frecvente simptome asociate gastritei includ:

■ durerea abdominala superioara , senzatie de arsura

■ greata

■ varsaturile

■ balonarile

■ senzatia de plentitudine gastrica

■ scaderea poftei de mancare 

Care sunt posibilele complicatii ale gastritei?

De cele mai multe ori, gastrita este temporara si nu este grava. Dar, daca aceasta persista o perioada de mai lunga de timp, in cele din urma poate deteriora mucoasa gastrica. Acest lucru poate conduce la complicatii.

Gastrita eroziva si ulcer peptic

Gastrita eroziva poate conduce ulcer peptic. Ulcerele pot provoca sangerari gastro-intestinale, ducand la anemie. Ulcerele frecvente pot provoca, de asemenea, cicatrici. Tesutul cicatricial din stomac poate deveni o problema daca ingusteaza sau blocheaza orificiile din partea inferioara care asigura evacuarea continutului gastric deoarece poate provoca o obstructie la acest nivel.
Un ulcer care nu se vindeca poate provoca o perforatie gastrointestinala. Acest lucru poate permite bacteriilor din stomac sa invadeze cavitatea abdominala conducand la peritonita. Peritonita poate duce la complicatii suplimentare, inclusiv la septicemie si sepsis.

Gastrita neeroziva, atrofia si metaplazia mucoasei gastrice

Gastrita neeroziva provoaca complicatii in timp, mult mai lent. Dar, dupa multi ani, poate determina atrofia mucoasei stomacului si pierderea unei parti din functionalitatea acesteia. Este posibil sa apara probleme cu digerarea si absorbtia anumitor nutrienti, cum ar fi fierul, acidul folic si vitamina B12 (anemie pernicioasa).

Rareori, gastrita cronica poate conduce la restructurarea celulelor de la nivelul mucoasei gastrice, proces numit metaplazie intestinala gastrica. Medicii considera aceasta modificare celulara ca fiind precanceroasa, ceea ce inseamna ca poate creste riscul de a dezvolta cancer gastric.

Cum poate fi stabilit diagnosticul de gastrita?

In scopul diagnosticarii gastritei, medicul va efectua examenul clinic, analize de laborator, endoscopia digestiva superioara, examenul microbiologic si histopatologic al fragmentelor prelevate prin biopsie, in functie de caz. Diagnosticul gastritei se bazeaza in primul rand pe examenul histopatologic al biopsiilor gastrice. Desi istoricul medical si testele de laborator pot oferi informatii valoroase, endoscopia si biopsia sunt standardele de aur pentru diagnosticarea gastritei, deoarece ajuta la identificarea cauzei si a severitatii acesteia.

Teste efectuate frecvent pentru diagnosticarea gastritei

■ Radiografia gastrointestinala superioara cu bariu. Aceasta este o radiografie care ofera imagini ale partii superioare a sistemului digestiv. Inainte de radiografie pacientului i se administreaza un lichid cu bariu. Acesta poate evidentia prezenta eroziunilor de la nivelul mucoasei gastrice.
■ Endoscopie digestiva superioara. Un endoscop este introdus prin cavitatea bucala pana la nivelul stomacului pentru a verifica semne ce pot indica o inflamatie. In acelasi timp, se poate efectua si o biopsie, in care se poate preleva o mostra de tesut in scopul analizarii ulterioare in cadrul unui laborator.
■ Analize de sange. Medicul poate verifica cu ajutorul analizelor de sange prezenta anemiei sau infectia cu Helicobacter pylori, dar si alte conditii medicale ce pot conduce la aparitia gastritei. Pentru a evalua prezenta unei infectii cu Helicobacter pylori, se poate efectua si detectarea antigenelor H. pylori din scaun.
■ Testul de hemoragie oculta (test din fecale). Acest test verifica prezenta sangelui in scaun, un posibil semn de gastrita.

Care este tratamentul gastritei?

Gastrita acuta se poate vindeca, odata ce agentul cauzator nu mai este prezent. Daca gastrita este cauzata de o infectie, in cele mai multe cazuri sistemul imunitar o va elimina sau inflamatia urmeaza sa scada odata cu tratarea infectiei. Daca gastrita este cauzata de alcool sau de medicamente iritante gastric, mucoasa stomacului se se reface in timp, odata cu eliminare cauzei. 
Gastrita cronica nu dispare de la sine, dar tratamentul poate ajuta la vindecarea acesteia. Gastrita cronica este legata de o alta afectiune cronica prezenta. Tratamentele specifice pot vindeca unele dintre aceste afectiuni. Alte afectiuni nu sunt vindecabile, dar tratamentele pe termen lung pot reduce inflamatia pe care acestea o provoaca. Este posibil ca gastrita cronica sa provoace leziuni mai profunde ale tesuturilor, astfel incat acestea ar putea necesita mai mult timp pentru vindecare.

Medicamente pentru tratamentul gastritei

Simptomele gastritei pot fi tratate cu medicamente fara prescriptie medicala (OTC) care calmeaza iritatia si neutralizeaza acidul gastric, cum antiacidele sau unele medicamente care contin inhibitori ai pompei de protoni. Acestea pot ameliora temporar simptomele si pot asigura conditii optime pentru vindecarea mucoasei gastrice. Este important consultul medical pentru a afla cauza gastritei si tratarii cauzei acesteia.

Vindecarea gastritei cronice necesita ingrijire medicala de specialitate si tratamentul depinde de cauza acesteia.
Gastrita cronica ar putea necesita administrarea de:
■ Antibiotice si alte medicamente pentru tratarea Helicobacter pylori.
■ Administrarea unor medicamente alternative pentru afectiuni tratate cu AINS.
■ Programe speciale de tratare a dependentei pentru tulburarea consumului de alcool sau a dependentei de cocaina.
■ Medicamente tintite pentru bolile autoimune.
■ Medicamente care blocheaza acidul pe baza de prescriptie medicala

In cazuri rare poate fi necesara o interventie chirurgicala pentru a trata sangerarea gastrointestinala, ischemia sau refluxul biliar.

Puteti citi mai multe informatii despre regimul alimentar in gastrita si importanta acestuia in articolul Regimul alimentar in gastrita.

Cum poate fi prevenita gastrita?

Pentru ameliorarea simptomelor asociate gastritei sau pentru a preveni gastrita, se recomanda:
■ ingerarea lenta a alimentelor
■ mestecarea suficienta a alimentelor
■ mese frecvente si reduse din punct de vedere cantitativ
■ evitarea alimentelor iritante, condimentate, acide, prajite
■ evitarea cafelei si a bauturilor carbogazoase

Gastrita in sine nu este contagioasa, dar de exemplu infectia cu Helicobacter pylori, care a infectat cea mai mare parte a populatiei lumii si a provocat gastrita cronica la aproximativ jumatate din populatia infectata, se raspandeste pe cale fecal-orala. Aceasta ar putea fi prevenita prin practicarea unei bune igiene, cum ar fi spalarea mainilor dupa utilizarea toaletei si inainte de a manipula alimentele. Acest lucru ar putea preveni multe cazuri de gastrita.